Capitolul 11(Prima parte)

Capitolul 11:

Pfff….telefon idiot….cine ma suna la ora asta?

-Alo ?!spun tafnoasa

-Buna !Ce-ai patit ?intreba Raluca
-Nimic.De ce ma suni la ora asta?

-Cum adica ?Este ora 15 :35…

-Aa…Pay nu sti k eu dorm la ora asta ?am zis si mai nervoasa

-Scuze…

-Ma rog…Au zis ceva profesorii de mine… ?
-A intrebat diriga..

-Si… ?
-Pai i-am zis ca nu stiu nimic..

-Bine ai facut…

-Mda..

-Altceva ?

-Nimic nou…toti profesorii au intrebat acelasi lucru…

-Aha..am zis intr-un cascat lung.

-La cat te0ai culcat ?

-La 11…cred..

-Aha…

-Hai ca ma bag la somn…

-Maine vi la scoala ?

-Nu…adica nu stiu...

-Aham..

-PA!am zis nervoasa

-Bine bine pa!

Am inchis telefonul si m-am culcat la loc.Am avut niste vise extrem de ciudate,dar totusi in regula pe langa cele de acum 2 zile....Stateam pe jumatate adormita cand cineva pasi in camera mea.

-Nu ai de cand sa te trezesti?ma intreba mama razand

-Nu!i-am zis bagandu-mi nasul in perna.

-E tarziu,trebuie sa-ti faci temele pentru maine.

-Nu ma duc maine la scoala!am zis hotarata.

-Ba da!

-Ba nu!O haide!Sunt asa de obosita de parca nu am mai dormit de luni intregi....

-Doar maine si atat,si’asa tatal tau este superat ca ai lipsit azi..

-Bine!si mi-am pus plapuma,apoi perna peste cap ca sa nu mai aud nimic.

Din nou am adormit si am visat acelasi lucru ce am visat si acum ceva timp.

Am deschis brusc ochii cand am simtit cum cineva ma impunge in burta.Eram traspirata,iar plapuma si perna erau pe jos.Aveam ochii mariti pentru a descifra ceva necunoscut in camera,dar nu puteam vedea nimic in afara de intuneric.Cautand papucii pentru a merge...a merge...aa...nu stiu...oriunde...imi tiuiau urechile de parca mai aveam nitel si asurzeam.Mergeam ca o impiedicata si ma loveam de usi si de canapele care imi ieseau in cale pana am ajuns langa usa de la bucatarie.Am dat-o la o parte aprinzand lumina in acelasi timp.Pasind cu sfiala in bucatarie un miros de miere si portocale imi invada plamanii.M-am uitat prin imprejurimi si am observat ca fructiera era plina,iar alaturi se aflau fripturi de porc cu garnituri.Ma uitam la ele salivand.Vroiam sa iau friptura si piure,castraveti murati,mere,portocale,mandarine,banane....dar totusi nu vroiam sa mananc.Ca sa nu stau nemancata mi-am preparat desertul meu preferat instant din banane.

Scot o farfurie plata, decojesc o banana destul de mare,o pun pe farfurie,o tai,iau mierea,torn miere peste toate feliutele de banana apoi iau un pic de tot de scortisoara si o insir ,ca sarea, pe banane.Mi-am luat o furculita si m-am dus la pervazul geamului.Afara era intuneric.Luam cate o felie de banana savurand-o.Deschid geamul pentru a inhala un pic de aer.Dau plasa de insecte la o parte si privesc in jur.Nu eram la o distanta chiar „mare” de pamant,avand in vedere ca statea la etajul 4.Deodata ceva alb imi atrase atentia.Era un caine imens de un metru si un pic lungime,de un alb imaculat.Am scapat furulita,fiind incremenita.Acesta isi ridica privirea si am putut realiza ca avea un fel de guler gros din blana.Parea batran si obosit.Dupa doua secunde isi lasa privirea si continua sa mearga mai departe.L-am urmarit pana a cotit dupa colt.Am ramas asa privind in urma lui.Dupa aproximativ 5 minute mi-am dat seama ca aproape inghetasem si incepusem sa tremur.Am inchis geamul,am pus farfuria goala in chiuveta si m-am indreptat spre dormitorul meu.Aprinzand lumina mi-am dat seama ca ceva nu era in regula.Ceva era diferit.Posterele!Posterele mele,jumatate din ele erau toate pe jos.Nu-mi venea sa cred,cat muncisem sa le pun.Hmm...dar se oare ca erau doar intr-un singur loc cazute.In coltul,la marginea patului unde dormeam eu.Le-am examinat pe cele cazute.Dar nu avea nicio legatura.Coltul acela era langa camera vecinei...Era ceva ciudat...era ud perete si un pic zgariat.Abia acum am realizat ca acele postere erau toate cu actorul meu preferat.Robert Pattinson.Cele 11 postere cu el erau toate pe jos.Dar nu avea sens...cine?Cum?Si de ce?

Intrebari fara raspuns,asta inseamna ca nu este de bine...

Abandonand aceasta investigatie pentru ziua urmatoare,mai degraba pentru mai tarziu,avand in vede ca era 4 dimineata.Am apunecat usor in asternuturile patului meu,dand drumul muzicii,si inspectand peretii.Am adormit abia cand am auzit-o pe mama trezindu-se pe la 5 si jumatate dimineata pentru a merge la servici.Presupun ca nu stiti mai nimic despre parintii mei...si fratele meu”iubit”.Deci sa va zic:

Mama(Adriana):este o persoana zambitoare,cu ochii caprui,iar parul ei este roscat cu brunet.Este in zodie de gemeni ca mine si imi place sa ii mai imprumut din bluzitele ei care sunt la moda.Ii place sa fie trendy,in pas cu moda.Lucreza ca asistenta medicala la spitalul C.F.R. Ploiesti.Ea este casatorita cu tata de aproape 20 de ani.

Tata(Bogdan):este o persoana muncitoare si nu-i place sa fie dator lumii.El acorda ajutorul oricui,si ii pasa mai mult de noi,familia lui,decatd e el.Are parul castaniu si pisicos ca al meu si ochii caprui.Imi place mult de el pentru ca mereu imi cumpara oricate fructe vreau eu,si imi face poftele,desi cateodata este cea mai severa persoana de pe pamant.Are o firma auto.Este administrator si ii ador biroul.Candva imi doresc sa ajung si eu acolo.

Fratele meu(Robert) este cea mai enervant persoana din lume.Nu pot sa-l sufar...ma rog aproape niciodata.Il ador doar cand imi da filme si jocuri,in rest ne certam si ne rupem gaturile.El seamana leit cu tata,si nu pot spune k este urat,pentru ca majoritatea fetelor pe care le cunosc prin el au fost ex-iubite.

Pai cam atat....sa revenim...

Tata plecase la servici,la fel si mama,iar eu am ramas cu fratele meu,Robert,acasa.

Iar avea muzica data la maxim ,de aceea il urasc eu pe el...

-Mai tare nu merge?zic nervoasa trimitandu-i o privire urata.

-Ba da!zice smeker

-Da-l mai incet!zic incercand sa ma calmez

-Nu vreau!

-Minte de cocos ce ai!zic amuzata inchizand tare usa dupa mine

Am plecat spre baie pentru rutina mea generala.Burta imi ghiortai dar nu-mi era foame...

Ma duc si beau o gura de apa minerala,poate nu mai ghiortaie.

-Mi-e foame,zise Robby din spatele meu

-Mananca,ce-mi spui mie?

-Fa-mi si mie niste omleta.zise lingusindu-se pe langa mine

-Ete na!i-am trantit-o in timp ce treceam pe langa el.

Il auzeam bombanind in timp ce cauta prin frigider ceva de mancare.Mi-am deschis calculator,mi-am pus castile conecatate la calculator si am inceput sa vorbesc pe mess sau sa ma joc cine mai stie.Am aruncat un ochi la ceas si am observat ca era trecut de 13...

Oare o fi plecat Robby la scoala?Ma ridic de pe scaun sa verific.Nimeni cu era acasa.Usa era incuiata.

Capitolul 10(partea a doua)

Hey lume!La voi cum este vremea?La mine este oribila:( Abia astept primavara:X
Am terminat si ultima parte din capitolul 10.Sper sa va placa si sa comentati va rog....si un cuvintel imi este indeajuns,ma ajuta:) multumesc tuturor celor care il citesc si comenteaza:):*
Lectura placuta!
P.S1.: Nu am mai pus poze,pentru ca sunt in criza de timp:))trebuie sa mai postez si pentru celalalt blog:o3
P.S2.:Daca o sa cititi continuarea vreau sa va spun ca faza cu bara este adevarata,doar ca am fost mai rezistent si nu am intrat in inconstienta,ci am fost dusa la spital...pe scurt nu am avut nimic:))

Capitolul 10(partea a treia)

Eram extenuata...

Terminasem toate dansurile ,iar premiile urmau sa fie anuntate.Fusese o zi ingrozitoare...cea mai ingrozitoare din lume...nu-mi vine sa cred ce se petrecuse...dar ziua inca nu se termina aici.Trebuia sa fiu cu ochii in patru.Vlad se reintoarse la timp pentru a intra in celalalte dansuri ramase.Nu imi convenea ce faceam dar nu aveam alta optiune.Il ocoleam pe cat posibil si ma faceam nevazuta.Am putut observa ca se duse la baie pentru a ma cauta dar din pacate pentru el,eu mi-am mutat lucrurile inapoi la mine in vestiar.Alta optiune nu mai aveam.Mihai nu se intoarse.Era de bine....dar totusi nu am aflat cine este Cezar...Afara nu mai ningea,iar totul parea nemiscata,ca o bucatica din rai,luminata cu liniste si pace.

Toate colegele vroiau sa vorbeasca cu mine,dar eu nu ma aratam dornica de a comunica cu nimeni.Cel putin cu cu ele...nu stiu de ce dar aveam nevoie de sfaturile cuiva,trbuia sa vorbesc cu cineva care sa ma sustina,sa ma inveseleasca,sa ma readuca pe pamant,cineva care sa fie realista si cu capul pe umeri.Brusc numele acelei persoane in sari in minte.Un simplu nume pe care imi face drag sa il rostesc inca din clasa a 2-a.De cand ne-am imprietenit si nimeni nu ne putea despartea,nimeni in afara de noi insene.Raluca!Acesta era raspunsul meu.Prietena mea cea mai buna,care m-a sprijinit si la bine si la greu.Cand aveam probleme serioase si eram extrem de macinata,ea parea la fel,storcandu-si creierii la maxim pentru a ma mai inviora cumva,desi uneori ii iesea,alteori nu prea.Cateaodata ma facea sa rad numai chestia aceasta.Ei i-am spus mereu totul,mai multe lucruri stie ea despre mine,decat ar trebui sa stie mama mea.Imi este alaturi,si mai rade cateodata de unele isparvi de’ale mele.Eu ma enervez pe ea,pentru ca reactioneaza asa in fata unui lucru destul de serios.Chiar daca stia totul,absolut totul,nu-i puteam spune ceea ce am patit pana acum.Pur si simplu nu puteam....

Mi-am luat privirea de la geam pentru prima data,cautand,spre mirarea fetelor,in ghiozdan dupa telefon.Lucrurile din ghiozdanul meu erau toate mototolite din cauza vitezei pe care o aveam atunci cand ma schimbam inainte de a intra dintr-un dans in altul.Mi-a luat cam 5 minute pentru al gasi.

12 Apeluri Pierdute??!!!Waw!Dar cine...?

Pffff....2 Mama...1 Tata...9 Raluca....Raluca??Trebuie sa o sun.

Dupa ce suna de 2 ori o voce vesela se auzi de la capatul celalalt

-Daa!!??Pe unde iti ti telefonul asta?ma intreba cu un ton care trebuia sa fie certaret....

-Buna si tie!Pai eram la concurs si ...nu puteam sa stau numai cu telefonul in mana asteptand sa ma suni...am zis morocanoasa si plictisita...

-Dar ce ai patit?

-Nimic...sunt doar stresata...si mi-a pierit tot cheful...

-Cheful de...?

-De tot!am zis nervoasa cu un ton „Evident”

-Hai,tu,zi-mi ce ai facut la concurs...ce premii ai luat?

-Nimic...

-Cum adica nimic?

-Pai inca nu a anuntat premiile...

-A...ma miram eu..!

-Sunt extenuata...am zis cu o voce ragusita

-Pff...se vede...

-Mda....Vreau acasa...

-Copii!Pregatiti-va pentru ca anunta premiile in 10 minute!

-Trebuie sa plec,am zis in telefon

-Bine vorbim mai incolo....apropo maine vi la scoala?

-Nu cred...O sa zac in pat 2 saptamani....cred ca o sa intru in hibernare...

-Pa!Te pup!
-Si eu!PA

Am inchis telefonul,l-am pus in ghiozdan apoi mi-am cautat trusa.Eram imbracata intr-o bluzita mulata albatru-marin si cu niste blugi...nimic sofisticat.Sunt o persoana simpla,nu sunt fitzoasa si nici nu le pot suporta fitele altora...

Am gasit trusa si mi-am machiat cu grija ochii cu un albastru,dar nu prea strident,amestecat cu alte culori,intr-un sfarsit iesind o nunata superba si fina de albastru.Glossu’ niciodata nu lipseste de la mine,asa ca mi-am dat cu unul care sa luceasca bine in lumina reflectoarelor ,un pic de rimel si cam atat.Adina isi facuse toata fata cu argintiu si sclipici...doamne...ma rog,cine sunt eu sa judec oamenii?...Stateam linistita ,asteptand chemarea noastra pe scena,pe un scaunel privindu-mi tenesii de aceeasi culoare ca bluza.Am ridicat privirea spre geam,apoi spre fiecare persoana pe care o intalneam cu privirea.Toate fetele se machiasera.

-Haide-ti!ne spuse doamna Alline intrand in camera si numarandu-ne.O sa asteptam in culise pana ne striga orasul,apoi vreau sa fiti civilizate,ne spuse uitandu-se spre Adina.

Am coborat pe scarile marmura printre ceilalti concurenti care se imbranceau,crezand ca asa vor ajunge mai repede.Bella si cu Mibell nu mai dadusera semne ca ar mai fi alaturi de mine si ma cam ingrijorau.Sper doar sa fie totul in ordine.Presupun ca nu au patit nimic,avand in vedere ca faceau parte din mine,inseamna ca atunci cand moare una dintre ele, o sa le simt,nu?

-Fetelor va rog sa asteptati aici!le spuse Doamna Alline.Miky vin-o cu mine!

I-am urmat ordinele si am urmarit-o pana in culise.Se opri si se intoarse spre mine oprindu-ma din mers.

-Deci,tu vei intra prima si vei prezenta fiecare colega de la tine din trupa,spunandu-le numele si de cati ani practica acest sport...depinde...ai inteles?

Inainte sa apuc sa mai spun ceva,se auzi un harjait ingrozitor urmat de un intuneric si o durere ingrozitoare in crestetul capului.Picioarele ini cedasera din cauza greutatii care se presa deasupra capului meu.Dezechilibrandu-ma am cazut in sezut sprijinindu-ma in coate,iar acestea cedasera la randul lor.Am auzit strigate de disperare,dar eu ma preucupam de altceva.Ce mi se intamplase?Tot ce auzeam erau:bara,Miky,lovit...altceva nimic.Liniste.Liniste....VREAU ZGOMOT!Ma innebunea linistea!mie,care o adoram...Deschid brusc ochii si observ ca eram intinsa pe un covor.Cum am deschis ochii camera se invarti cu mine,dar vazand din ce in ce mai mult.

-Ce s-a intamplat?am intrebat buimaca

-A...aa....aaa

-Cum te simti?ma intreba gabytza

-Ametita.

-Cati ani ai?

-16...

-In ce an esti nascuta

-In 1993...

-Cum te cheama?

-uff...nu mi-am pierdut cunostinta,am inceput eu sa urlu la ele.Sunt bine.bine?

Se uitau la mine cu ochii cat cepele.

-Deci ce s-a intamplat?am intrebat nervoasa,cu o durere groaznica in cap

-Ti-a cazut o bara de cortina in cap.Nu se stiu cauzele.Nimeni nu era prin apropriere decat tu si cu doamna Alline,spuse gaby speriata.

-De cat timp stat inconstienta?am intrebat masandu-mi tamplele

-O juamtate de ora,aproximativ.Noi ne asteptam la ceva mai mult...

-Aha...am spus incercand sa ma ridic

Fetele m-au ajutat sa ma ridic dupa care mi-am adus aminte de ce eram in locul acela.

-Ce premii am laut?

-Pai,Tu ai luat 1 si 2 la categoria balet,air noi am luat locul 1 cu can-can si locul 3 cu dance mania...iar la restu’ nu am luat nimic,zise intristandu-se

-Nu fiti suparate,am zis,am luat destule premii,si le-am facut cu ochiul.

Eram asa de buimaca,incat nu imi mai aminteam decat numele meu si cateva chestii minore...in rest era....cu capul in nori...

Am luat iar un loc pe un scaunel de data aceasta si am incercat sa imi readuc amintirile in cap.Vlad,Vlad,Vlad....mereu imi aparea numele acesta in minte...cine era?Nu imi aduceam aminte de nimeni cu numele de Vlad...Am tras-o usor pe Gaby intr-un colt si am intrebat-o speriata

-Cine este Vlad?am zis muscandu-mi buzele

Se uita la mine cu maxilarul deschis si cu o privire de parca as fi un extraterestru

-Tu...tu nu-ti mai aduci aminte de Vlad?Nic de ...Alex?

-Nu,imi tot apare in minte numele acesta dar nu stiu cui ii apartine.

-Doamne Miky!Tu chiar ti-ai pierdut cunostinta

-Ba nu!Adica da....dar pe jumatate,bine?

Se uita cu o privire acuzatoare.M-am asezat in sezut pe jos sprijinindu-ma cu spatele de perete.Am lasat acum aproape gol de amintiri sau informatii pe spate si am inchis ochii.O imagine cu doi baieti frumosi imi aparu’ in minte.Unul dintre ei avea parul castaniu si ochii caprui,superb tipu’.Dar celalalt....nu aveam cuvinte de al descrie.Ma privea cu ochii albastrii-verzui,amestecat cu niste suvite brunete rebele din fata lor.Dintr-o data totul reveni.Bella,Mibell,Vlad,Eva,Alex,Doamna Alline,Arad,Profu’,Gaby,Andreea,Amalia....Amalia....Amalia...sigur ea a fost....

Imi revenise memoria sunt foarte sigura de acest lucru.Ma ridic si ca o sageata o drag pe Gaby spre mine si ii zic bucuroasa

-Stiu tot Gaby!am zambit,dar ea parea confuza.Stiu,mi-am adus aminte de tot.

-Bine,trebuie sa te testez.De care tip imi place mie?

-Aaa...usor,am ras....de Alex....si mi-am pus usor mana pe umarul ei.

-Bine,bine te cred.zise bucuroasa

-Copii strangeti-va bagajele si ne intalnim la microbuz in 15 minute.Sa nu intarziati,si aveti grija!striga profu’ uitandu-se la fiecare.

Cand privirea lui se opri pe chipul meu isi miji ochii sa vada mai bine.

-Te-ai trezit?Cum te simti?Iti aduci aminte ceva?ma intreba nelasandu-ma sa raspund la nicio intrebare

-Sunt Ok,am zis sperand sa inteleaga ca nu era nimic ineregula cu mine.

-Ma bucur!Ne vedem in 15 minute la microbuz

Mi-am adunat toate costumele,avand bratele pline.Aveam in spate ghiozdanul,iar rochiile de balet(mai degraba rochia,avand in vedere ultimul meu joculet cu Mihai....)intr-un saculet special pentru rochii,pus peste ele.Am strans cu sila costumele si mi-am luat cupele si cele 2 medalii.Bella?Mibell?Pe unde suntei..?Nu se auzi nimic in mintea mea.Imi facea griji....si inca cate....

Ma fofilam prin camera,pana cand am ramas ultima.Am iesit din camera si am inchis usor usa,luandu-mi ramas bun in gand.Cand sa fiu pe picior de plecare cineva ma striga:

-Miky?zise o voce de miere

-Da!?am zis intorcandu-ma pe calcaie.

-Cum te simti?Sti cine sunt...nu?zise incruntandu-se

-Sunt Ok!am zis incordandu-mi maxilarul.

-O...ma bucur!zise aratand un zambet de milioanee!!!

-Miky!!Haide,ramanem in urma...zise Gabby.

-Acum!Trebuie sa plec....am zis trista...Sper sa ne revede cur...

Nu am apucat sa mai spun ceva pentru ca el se napusti asupra mea,sarutandu-ma usor.I-am raspuns la sarut....ce puteam face?Avea gust de miere.Nu i-as mai da niciodata drumul.Am inchis ochii strans si un gand ma izbi.Este primul si ultimul nostru sarut,daca voi continua ma va afecta dupa aceea foarte mult,dar daca ma despart de el acum....ar fi mai bine.L-am impins usor,pentru a nu-i rani sentimentele si mi-am deschis ochii in acelasi timp cu ai lui.

-Trebuie sa plec!Pe curand!am zis intorcandu-ma cu lacrimi in ochi.daca mai statea acolo 2 secunde un cred ca mai rezistam.Imi doream sa plec cu el,nu fara el,departe de el,fara el nu exist eu.Dar ce puteam face?Nimic.Ajunsa langa Gabby,ma apuca de umeri cu o pama de-a ei si ma consola.M-am asezat in fundul microbuzului.Vroiam sa ii multumesc Gabbytzey pentru ca ii tinea pe ceilalti departe de mine,dar nu puteam,pur si simplu mi se opreau in gat,asa ca i-am zambit usor in semn de recunostere.

Uitasem sa o sun pe Raluca,ii promisesem...dar va afla cand voi ajunge acasa.

Ora 10:00 seara....se spune ca atunci cand te uiti la ceas si prinzi ora fixa,cineva te iubeste.Mi-am alungat acest gand,pentru a nu merge mai departe...Era 10:15 cand am intrat in Ploiesti.Era destul de tarziu,iar afara se intunecase.Mi-am scos cu lene telefonul din buzunar si am format numarul mamei.I-am spus ca in 10 minute urma sa ajungem,si sa vina sa ma ia.Afara era foarte frig,iar mama ajunsese cu 10 minute mai tarziu dupa ce coborasem din microbuz.Tremuram in nestire,iar cate o lacrima imi mai umezea din cand in cand ochii,aducandu-mi aminte de Vlad.Oare si el sufera atat de tare?Oare chiar a tinut la mine cum inca mai tin eu la el?Mama sosi intrerupandu-mi gandurile.

-Buna draga mea!Ce mai faci?Ce premii ai luat?intreba curioasa...desi rasp se afla la mine in mana

-Locul 1 si 2 cu baletul,iar cu dansurile am luat 1 si 3

-Bun,bun!Bravo!zise fericita in timp ce ma urcam in masina.Maine te duci la scoala?

-Normal ca nu!am urlat la ea.Nu ma duc toata saptamana,mai ales ca doctorul a zis k nu am voie sa fac efort fizic si nici mintal....

-Ce?Cum adica...?

Oupss!!!Nu trebuia sa afle de bara...pfff...o s-o sperii mai rau...

-Ce s-a intamplat?

-Pay a fost un accident...mi-a picat o bara de cortina in cap....am zis simplu ca sa scap mai repede

-Cum adica?

-Stateam in culise si vorbeam cu Doamna Alline si deodata totul deveni negru si apoi m-am trezit dupa o jumatate de ora in vestiare....

Am incheiat orice discutie dupa tonul meu,asa ca nu mai spuse nimic pana acasa.

Dupa 20 de minute,cand am ajuns acasa m-am trantit in pat,pe jumatate adormita.Cred ca o sa intru in hibernare,nu gluma.Eram extrem de obosita,dar ochii se impotriveau sa se inchida.Gandul imi era la Vlad.

In aceasta noapte o sa-mi fac o promisiune:

Nu o sa ma mai gandesc la Vlad,iar ca sa-mi fie usor o s-o rog pe Gabby sa nu mai vorbeasca despre Arad.O sa inchid toate intamplarile mele intr-o cutiuta bine sigilata intr-un colt al amintirilor.

____________________________________________

Va rog eu mult comentati:*

Imi ridica moralul de a scrie in continuare:)

In curand Miky v-a pleca la Barcelona:>am o gramada de chestii sa va spun:))

Capitolul 10(prima parte)

Capitolul 10

Prima parte

In 10 minute am ajuns in vestiarul colegelor lui Vlad si m-au ajutat incantate

-Buna.eu sunt Dana!zise o fata blonda

-Eu sunt Anca!si am dat mana cu ea zambind

-Eu sunt Amalia!zise o fata din spatele meu

M-am intors pe calcaie ca o scandura.Mazilarul mi s-a rupt de la atata uimire,era AMALIA!Fitzoasa scolii!!

-Ce cauti aici?am zis ascunzandu-mi nervozitatea

-Buna!Pai am venit la concurs,nu este evident?

-Dar de ce ai venit pana la ARAD ca sa vizionezi un concurs?am spus incurcata

-Nu am venit sa vizionez,duhh!!Sunt in trupa cu sora mea,care sta in timisoara,iar eu intru la unele concursuri…pentru ca sunt o dansatoare foarte buna…:P

-Tu?Ha,ha!Am spus pufnind n ras.Unde sunt camerele de filmat?am intrebat printre rasete

-Daca ai fi desteapta ti-ai putea da seama ca nu este nicio camera de filmat!si imi arunca o privire de dezgust.

Vroiam sa ii bag costumul pe care il purta pe gat.-Haide.las-o!zise Eva tragandu-ma dupa ea

-Hai,fugi!Ca Eva nu o sa te poate trage la fundul mare p care il ai!si scoase limba.

-Pana AICI tii-a fost!am zis impingand-o pe Eva si napustindu-ma asupra Amaliei.

Am luat-o de par si am impins-o spre geam.Am dat-o cu capul de geam dupa care ma apuca si ea de par.

-CORCITURA!

-CREIER CU TARATE!am urlat la ea.I-am dat palme peste fata si am tras-o de par.Ea nu se lasa mai prejos si facu la fel.Am simtit cum geamul se crapa in urma impactului cu coloana mea.Usa se deschise dar noi nu ne despartisem

-Miky?....Amalia?

Am slabit stransoarea la auzul vocii lui,ia raceasta miscare a fost fatala.Amalia m-a tras spre ea apoi spre geam,acesta facandu-se in mii de bucatele de sticla.Ea nu si-a dat seama ce se intampla decat atunci cand eu cazusem pe spate in afara ,iar ea era pe jumatate.

-Nuu!!

-Miky!striga Vlad.

Am inchis ochii incordandu-ma si asteptand durerea.Distanta era de un etaj,deci nu cred ca o sa-mi mai mult sau mai putin de 2 coaste.

Se auzi o busitura si niste tipete.Ele se auzeau din ce in ce mai incet,in schimb auzind vocea Mibellei.

-Bella!Miky!!Cineva!Ajutor!

Ochii nu mi se deschideau,iar urletele Mibellei se auzeau in mintea mea.

-Miky!Stiu ca acum ma auzi!Te rog,doreste-ti sa vezi!

Am strans tare ochii si imi spunea:Imi doresc sa vad!Imi doresc sa vad!Am deschis ochii si am observat ca eram legata,iar in fata mea la o distanta de aproximativ 2 metri statea doi oameni.

“-Miky!Esti in mintea mea asa cum am stat noi in a ta mai devreme,inainte sa avem probleme…

-Aaa…aha…

-Deci acum,te rog,incearca sa-ti folosesti puterea de convingere!

-Ce anume…?
-Puterea de convingere!

-Nu am asa ceva!

-Ba da!

-Ba nu!

-Ba da!
-Ba nu!

-Ba da!

-BA NU!

-BA DA!

-BA DA SI GATA!BA NU!

-BINE!ATUNCI IMAGINEAZAT-TI CA AI ASA CEVA…BINE?

-Offf,bine!

-Foarte bine,acum trebuie sa te convingi ca ai corpul tau dar in fata mea!

-Si cum fac asta?

-Aaaa…asta trebuie sa sti tu…

-Dar nu stiu!”m-am plans

-Off….

-Stai!Mi-a venit o idee…

-…?

Imi doresc ca cei doi sa o creada nevinovata pe Mibell!!!!am spus de vreo 4 ori strangand tare din ochi,apoi se auzi niste pasi.

-Esti libera.zise unul dintre gorile incruntandu-se

-Da!zise si celalalt in timp ce se indrepta batul spre mainile mele/Mibellei si dim varful acesteia iesira niste lumini galbene.

-Multumesc!zise Mibell in timp ce isi lua si ea batul de pe jos

“-Sunt baghete,Miky!

-Aa….ce?

-Nimic,trebuie sa mergem dupa Bella!

-Cum?

-Uite asa!inchise ochii,iar eu simteam cum plutesc usor prin aer dupa care am atins din nou usor pamantul cu varful poantelor.

-Waw!am zis in timp ce ma uitam la e asi apoi la mine

-Acum ca suntem fiecare cu corpul ei,este timpul sa o cautam pe Bella.

-Bine,dar cum?

Ma prinse de mana si totul deveni negru,apoi o flacara verde care deveni albastra aparu in fata noastra.

-Miky?Mibell?zise Bella mirata

-Bella!am exclamat impreuna cu Mibell

-Vine cineva!zise Bella.Stati locului!Gata!

-Ce…?
-Shh…!

Cineva aparu in temnita si se uita pri imprejur.Speriata am strigat in mintea mea sa plece.Dupa nici 30 de secunde facu o intoarcere de 180 de grade si pleca.

-Pfiu!zise Bella

-Haide-ti,sa mergem acasa,spuse Mibell zambind

-Da!am zis fericita

Ne-am tinut strans de maini in cerc,iar totul deveni negru din noi.Simteam niste maini calde mangaindu-mi fata.

-Miky!Trezeste-te!o voce la fel de calda si fina imi striga numele disperat.Miky!Haide,trezeste-te!

-Trebuie sa o ducem la spital,zise Eva ragusita,a cazut peste cioburi si este plina de sange si probabil are si niste oase rupte…

Spital?Sange?Cioburi?Ce naiba?Am deschis ochii buimaca uitandu-ma in jur

-Miky!zisera toti fericiti.Toata lumea venea spre mine s ama imbratiseze in afara de o singura persoana:Amalia!Acum imi aduceam perfect aminte.

M-am ridicat in picioare in timp ce Amalia se aseza pe un scaun cu spatele la mine.Cu pasi repezi si sigura pe ceea ce faceam,cineva ma prinse de mijloc si ma trase inapoi.Am intors capul gata-gata sa-I sparg mutra acelui individ care ma oprea.Chipul mi s-a inmuiat impreuna,iar rigiditatea a disparut cand i-am vazut ochii de culoare verde-smarald.

-Las-o!Nu merita osteneala!

-Cum spui tu,am zis lasand garda jos si anuland planul se ai da Amaliei cu scaunul in cap.

Ma tragea dupa el spre cladirea unde se tinea concursul.Mergeam amandoi de-a lungul culoarului,el tinandu-ma de mijloc si strangandu-ma din ce in ce mai tare.

-Ce s-a intamplat dupa ce ai picat pe pamant?intreba el curios.Parea ca aveai un cosmar si spuneai mereu “Bella” si “Mibell”.Cine sunt?Ce visai?Adica ce cosmar ai avut?

-Vlad!”Pentru mine limitele dintre vis si realitate aproape ca nici nu exista”,am zis cu ochii pierduti in aer.

__________________________________

Hello!Sper sa va placa:D

Sorry pentru greseli:)

A doua parte nu stiu cand vine...dar sper sa fie curand:))

Din pacate nu am mai reusit sa mai pun poze...:D

Astept Criticile:)

Capitolul 9(partea a treia)

Capitolul 9:Partea a treia

Din perspectiva lui Miky:

Ma aseza pe o bancutza din parc si isi trase sufletul

-Jura-mi!zise el tare speriindu-ma…semana cu un caine turbat…cu colanti albiJJ))

-Zi odata!a, zos nervoasa.O s ainghet!Du-ma incapoi!am zis cutremurandu-ma de frig

-Jura-mi ca nu il vei mai atinge sau privi niciodata!!Jura-mi sau cei avea de suferit,izbucni mai rau ca niciodata

-C-ce?Tu imi interzici …?Cine esti tu…?

Nu il mai bagam in seama..auzeam ceva gen vei fii a mea sau ceva de genu’….Doamne…chiar nu este intreg la cap…poate s-a lovit la cap….ma intreb daca il mai lovesc inca o data si eu isi revine…hmm!!

-Psihopatule!Du-te la doctor!,am zis in timp ce ma ridicam cu ochii pe un bat mare de la picioarele lui.Dar inainte sa actionez dupa plan,ma apuca de gat sugrumandu-ma

-Jura-mi sau o s-o patesti!

-Nu!Ar fi bine sa te duci la spitalul de nebuni.Auu!!!si ma stranse atat de tare ca nu mai puteam face aproape nimic.

-Ia-ti mainile de pe ea!,zise Vlad salvarea mea:D

-Vlad!am zis fericita fara pic de aer

-Jigodie!Nu te baga!

-Cum sa nu ma bag cand un fulgisor este pe cale sa se topeasca,Mihai?

-Uite asa!Nu te baga uratenie!

Vlad lua batul,pe care il vroiam atat de mult sa-I fie bagat pe gat lui Mihai,si veni spre el.Mihai se puse in spatele meu,pe mine tinandu-ma pe post de scut.Ce las!Ma tinea atat de strans incat simteam cum ma dor oasele antebratelor.Curaj!Curaj!Drink!!!La ce eram cea mai priceputa?La dansuri!Deci i-a sa vedem…Am facut o pirueta,doar pe jumatate dar nu am rewusit sa continui planul pentru ca ma strangea atat de tare…nici ca nu se putea mai tare.Ok!Plan B!...Care este acela?Drink!!Am incercat s ama las in jos repede dar nu am facut altceva decat sa ma doara si mai rau unde ma tinea Idiotul.Plac C!!plan C!!!GATA!Pentru a 3-a oara,care este cu noroc,pur si simplu am ridicat piciorul in spate cu toata forta si l-am izbit de tot ce ii statea in cale.

Se auzi un racnet de durere,iar stransoarea se slabi din ce in ce mai mult pana cand acestea picara inerte pe langa rochia mea.

-Vin-o!si cineva ma trase,era Gaby…si Alex.

-Trebuie sa mergem in sala,o sa intram pe scena din clipa in clipa!zise Gaby tragandu-ma dupa ea.

-Nu mai intru acolo nici moarta!am protestat oprindu-ma si dezechilibrandu-I pe amandoi.

-O sa le rog pe colegele mele sa e lase la ele in vestiar!imi sopti Vlad linistindu-ma

-Ok!am zis inspirand si inchizand ochii.

-Hai sa mergem,si ma apuca de mana obligandu-I pe Alex si Gaby sa-mi dea drumul.

____________________________________________________________________

Stiu ca este cam scurt dar ma revansez cu capitolul 10;)

Sper sa va placa si imi cer scuze pentru greselile de ortografie.

Astept comentarii si critici(in special)

In capitolul 10 va anunt ca Miky va pleca de la Arad.

Pupicei pentru toate cititoarele mele:*:*:*:* :)

Capitolul 9(partea a doua)

Capitolul 9

A doua parte:

Din perspectiva Gabytzey:

-Succes!am strigat pentru a doua oara in cor pentru Miky.arata bine in rochita aceea dragutza si alba

-Fetelor ar trebui sa mai repetam,am propus eu

-Eu zic sa o asteptam si pe Miky,zise Andreea

-Bine.

Mi-am aranjat parul intr-o coada perfecta,apoi mi-am pus trandafirul la gat,pamponul in cap,jarteaua si manusile,iar apoi m-am machiat.Trecuse deja 20 de minute dar Miky nu venise sa se schimbe…oare ce face atat?Am mai vorbit cu fetele apoi Andreea zise:

-Auzi-ti?Dar Miky unde este?

-Asta ma intrebam si eu!am zis ganditoare

-Si eu!zise Bianca

-E ciudat,ce-o face atat?Nici Mihai nu este…am zis ingrijjorata

-Eu zic sa mai stam 10 minute si daca nu vine mergem s ao cautam…

-OK,am zis repde,inainte sa protesteze cineva

Usa se izbi de perete,iar prietenelul frumushel al lui Vlad zise

-Ati vazut-o pe Miky?intreba disperat

-NU…despre asta discuta si noi,am zis uitandu-ma la el

-As vrea sa vi cu mine sa o cautam…daca vrei…?

-Sigur!

Mergeam grabiti pe culoare,iar pe scari se opri si zise

-Aaaa….nu cred ca am facut cunostinta,eu sunt Alex

-Gaby,incantata!

-Si eu!Zise el cu un zambet ciudat de dulce pe buze.Sa mergem.

-Bine!am mers pana am ajuns la o usa unde dadea spre scena

-Vlad!striga Alex

-Ai gasit-o?intreba plin de speranta

-…nu!Ea este Gaby!si arata spre mine.Gaby,el este Vlad.

-Buna!zise el repede.Sti ceva de ea?

-Nu stiu nimic de ea de cand a coborat sa danseze.Tu?

-Am vazut-o in carca lui Mihai,partenerul ei…

-Mihai?am zis speriata.Psihopatul ala obsedat de ea?Ooooo…nu!!!Si unde …?

-Nu stiu…eu eram pe scenaa cand triga dupa mine.Cred ca a dus-o undeva departe…

-Poate!Este un parc putin mai incolo…

-Acolo trebbuie sa fi dus-o!

-Hai!am zis hotarataAm alergat toti spre iesire.Aerul care s-a schimbat imediat dupa ce am iesit afara m-a izbit ca un perete de gheata.Avand in vedere ca eram in rochia lunga de can-can alergam destul de greu.

-Da-mi mana ta!zise Alex vazandu-am ca incetinesc.

-Mersiam zis fluturand din gene

Incepeam sa vad un parc si pe cineva in alb pe o bancuta.

Incetul cu incetul am vazut ca era Mihai cu Miky

-Acolo!am zis aratand cu privirea.Am zbughit-o spre ei

-Stai!zise Vlad,veniti dupa mine!Ne trase dupa el dupa un stejar imens langa cei doi.Puteam auzi discutia lor

-Ce vrei Mihai?zise Miky calma

Cred ca abia au ajuns pentru ca Mihai respira greu…Miky nu era chiar o persoana slaba…

-Jura-mi!zise tare

-Zi odata!O sa inghet!Du-ma inapoi!vroiam sa ma duc langa ea dar Vlad ma oprise

-Nu inca!sopti el

-Jura-mi,ca nu il vei mai atinge sau privi niciodata!Jura-mi sau vei avea de suferit,urla din toti rarunchii nervos mai rau decat mama cand ii sparg cestile ei pretioase de portelan…

-Ce?Cine te crezi?

-Vei fi a mea!Esti a mea!

-Psihopatule!Du-te la doctor!zise nervoasa ridicandu-se

Si mai nervos o apuca cu o mana de gat si zise:

-Jura-mi sau o sa…

-Nu!Ar fi bine sa te duci la spitalul de nebuni.Auu!!striga ea

Se pare ca Mihai nu mai rezista…

-Ia-ti mainile de pe ea!zise Vlad din spatele lui Mihai

-Vlad!rasufla Miky linistita si fericita